Nicoletame
Fan anime nou
 Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 15 ani
|
|
-Domnule Hawk, nu eu am puterea sa iau deciziile astea, s-a scuzat insotitorul.
-Nici macar amicul meu Benjamin Franklin nu te poate ajuta sa iei decizia in mainile dumitale ? Adica domnul este chiar foarte binevoitor si recunoscator cu cei ce-i sunt de partea sa, nu uita sa-si rasplateasca oamenii, daca intelegeti ce va sugerez. Incercam amandoi sa uitam ca este o astfel de regula si sa ne vedem fiecare de treaba fara sa fii avut vreodata discutia asta, i-a intins pe sub maneca cinci bancnote si l-a batut pe spate. Ce zici ?
-Desigur, domnule, va caut un loc in fata ? si a inaintat ca sa ii elibereze o masa rezervata anterior, nu ca ar fii contat asta fiindca cei cinci amici ascunsi bine in palma erau deschizatori de usi.
-Eram sigur ca ne putem intelege, doar suntem oameni de afaceri, iar noi vorbim aceeasi limba…
-Da, domnule, limba asta o stiu mai bine decat ce ape care m-a invatat mama inca de mic, iar omul ar fii vrut sa continue sa vorbeasca si sa-si povesteasca viata insa asta nu facea parte din planul lui Dean.
-Putin imi pasa ce ai invatat tu ori nu, nu am venit sa-ti aflu tie viata ! Nu-mi pasa nici cat negru sub unghie si la valoarea aia ai fi putut intelege pentru ce ti-am solicitat serviciile ! Retrage-te cat inca mai suntem oameni de afaceri, altfel !si facand un semn din mana, l-a gonit pe angajatul care incalcase regula. Acum sa vedem si cine mai concureaza contra noastra, scumpa mea, in seara asta plecam precum am venit-impreuna ! a chemat un chelner, cerandu-i ceva tare de baut si primindu-si coniacul a urmarit spectacolul.
Prin fata lui au defilat femei superbe, licitate pe sume fabuloase de diversi bogatasi veniti in oras doar pentru eveniment, precum si masculi care ar fii facut orice femeie sa viseze fara sa ii pese de cel care ii daruise un inel. Nu putine oftau ori de cate ori un corp frumos se plimba pe scena, punandu-se in valoare. Modelele si actorii erau favoritii, pentru ei sumele treceau de milioane de dolari, sume care pentru un muncitor de rand care se multumise cu 500 de dolari erau mai mult decat ar fii putut visa vreodata, insa lacomia acestor magnati il lasa rece, stia ca pentru ei banii sunt precum hartia igienica, de unica folosinta fiindca nu cu sudoarea fruntii lor apareau bancnotele verzi, urat mirositoare si pline de drame.
-Mai trebuie sa te astept, papusa ? s-a intrebat privind spre podium si plictisindu-se de figurile care la un moment-dat pareau sa se repete, ii pareau ca toti sunt la fel, ele erau niste papusi de plastic fara pic de creier, in timp ce ei erau doar pachete de muschi care storceau creierele batranelor in cautare de noi fantezii.
Intre timp, in spate, Eva incepuse sa experimenteze pentru prima data o senzatie de greata provocata de defilarea pe scena improvizata, mai ales dupa ce povestile fetelor despre monstrii ingrozitori care le licitasera ii trecusera pe la urechi si se intiparisera in minte ca un tatuaj permanent. Nu-si putea scoate vorbele lor din cap « Cat de scarbos este ! », « Este un umflat slinos, o sa am cosmaruri dupa asta ! » sau « De ce m-am bagat in asta, mai amintiti-mi o data ca nu mai stiu daca sa fug ori sa evadez de aici ! », toate pareau ingrozite de atmosfera din sala, iar in mintea ei imaginicu porci grasi, imbracati in costume si stand la mese cu banii teancuri langa ei o ameteau. Isi imagina cum fetele sunt licitate ca niste obiecte, ca niste sclavi pentru animalele care se luptau sa o castige pe cea ori pe cel ce-si pusese totul in joc doar pentru o cauza.
-Da, totul este pentru o cauza nobila, nu trebuie sa uit asta, si-a zis stergandu-si cativa stropi de sudoare de pe frunte.
-Ce ai patit, a intrebat-o o alta fata, ai trac ? si a plecat chicotind si intrand in vorba cu unul din tinerii actori tocmai intors din fata publicului.
-Trac ? Nu, nu este asta, imi repugna mirosul din sala, cel al monstrilor cu fete de oameni care ar face orice pentru a fii in atentia presei…nu acelasi lucru il fac si eu ? Nu si eu le caut atentia, dupa care s-a corectat, nu, eu nu o fac pentru atentie, o fac pentru ei ! a devenit tot mai palida amesteand imaginile si cuvintele de la telefon care inca ii rasunau in cap ca un clopot de biserica care se prabuseste.
S-a retras de langa cortina spre o masa unde erau diverse aperitive pentru aperitive, caci asta devenisera in fata publicului, aperitive pentru gustarea de mai tarziu, era sigura ca numai asta e in gandul acelora ce aruncau sume doar din mandrie masculina si pentru propria placere feminina. Nu venisera fiindca doreau un viitor copiilor care organizasera acel eveniment cu ganduri inocente, gandurile lor erau adanc ascunse, insa prin ochii lor de sticla ea putuse vedea tot de indata ce pasise pe usa de la intrare, le simtise tensiunea, le vazuse nervozitatea si mai presus de orice le citise gandurile, era atat de sigura ca ceea ce trebuia sa fiu un lucru atat de frumos risca sa se termine cu scandaluri, lovituri, gesturi care sa strice totul, droguri care sa deformeze realitatea si sa o distruga intr-un final. Se simtea tot mai ametita si toata agitatia din jur, precum si rochia atat de stransa o facea sa nu-si mai simta membrele, era amortita, devenea o marioneta usor de manevrat, din nou, chiar daca isi jurase sa nu o mai faca vreodata.
Un copil s-a apropiat de ea si i-a intins un servetel intrucat ii observase paloarea si se gandise ca asa o va face sa treaca peste mirosul care li se impregna in piele, un amestec halucinant de bautura scumpa si tigari parfumate,
-Daca ti-e rau iti pot aduce apa, s-a oferit micutul.
-Mersi mult, insa nu doar apa este ceea ce am eu nevoie acum, crezi ca ai cum sa imi faci rost de o lamaie? Atmosfera asta imi provoaca o stare de greata si nu vreau sa…
-Imediat, ma intorc imediat cu ea. Stii, si mama manca lamai inainte sa il aiba pe fratiorul meu, i-a zis zambind. El a iesit sanatos, ar fii trebuit sa manance si inainte sa ma nasc eu si atunci nu as fii chinuit-o cu situatia mea, si s-a aplecat sub masa, parca incercand sa gaseasca ceva.
-Nu, eu nu o sa am un copilas, am deja o fetita, este asa de frumoasa! La fel de frumoasa ca si tine, la fel de perfecta…Iar mama ta nu se chinuieste cu tine, i-a zis aplecandu-se la nivelul copilului, fixandu-si privirea in ochii sai albastri, mama ta se bucura pentru fiecare moment pe care il traieste alaturi de tine. Ea vrea sa iti fie intotdeauna alaturi, sa te vada crescand, sa iti cunoasca prima prietena, sa ii povestesti primul sarut, sa te vada participand la bal si sa fii ales rege, doar ti-am zis cat de frumos vei fii, nu? O sa vrea sa iti cunoasca viitoarea sotie, sa isi vada nepoteii, toate astea nu o chinuiesc, singurul lucru care ii umple mintea este cum sa te mentina in afara lumii in care traim noi, cei de aici. Vrea sa nu ajungi fara sentimente fata de ceilalti, isi doreste sa te pastreze copil intreaga viata…
-Eu nu o sa sarut pe nimeni niciodata, i-a zis micutul, e prea scarbos. Bleah! Si s-a plecat iar pe langa masa, intrand pe dedesubt.
-Ce faci acolo? L-a intrebat inca amuzandu-se de raspunsul copilului. Ai nevoie de o mana de ajutor?si s-a aplecat si ea, ridicand fata de masa si privindu-l.
-I-am vazut ca au aici un cosulet cu lamai, probabil mai sunt femei cu greturi pe aici si le-au pregatit pentru ele.
Gandurile pure ale copilului i-au alungat o parte din ideile pe care si le facuse si agitatia pe care i-o provoca apropierea licitatiei sale.
-Uite-o pe asta, este cea mai mare dintre toate, sigur dupa ce o mananci o sa iti treaca orice stare si o sa fii frumoasa acolo ca sa fii aleasa de iubitul tau, si a zambit.
-Ce iubit? Nu vrei prietena si imi vorbesti de iubiti? Nu am pe nimeni acolo.
-Ba da, e domnul cu care ai venit la brat, cel care asteapta acum in sala dar nu se hotaraste unde sa stea. Mai devreme statea in spate, mai ca nu il vedeam de aici, dar acum s-a mutat in primul rand, probabil vrea sa i se auda mai bine vocea si sa vada cati te admira.
-Nu se poate, nu trebuia sa fie in spate? Adica si pentru el trebuie sa se liciteze…
-Eu acolo l-am vazut. Mananc-o sa nu ti se faca rau acolo, a zis aratand spre scena, eu trebuie sa fug, nu ar tebui sa fiu aici, si a vrut sa se retraga, dar Eva l-a oprit.
-Zi-mi cum te numesti, vreau dupa ce se termina asta sa te vizitez si sa o cunosti pe Lexi.
-Jeremy, trebuie sa plec, si in seara aia l-a vazut pentru ultima oara.
Auzea cum numerele tot cresteau, cum sume tot mai mari se vehiculau, cum scarba de pe fetele lor crestea, pana cand s-a auzit strigata langa cortina.
-Eva Smash, unde esti? Urmezi! Si o femeie a tars-o repede, facand-o sa scape lamaia pe jos. Zambeste, scumpo, nu suntem la o inmormantare! Si dupa o scurta prezentare, femeia a impins-o cu forta pe scena de blanuri, acoperita in fuga cu un covor care se dorea elegant.
Lumina a orbit-o, se simtea ca o caprioara in fata unei masini, gata sa fie aruncata pe capota si aruncata in primul sant adanc. Aici mirosul de tigari si bautura era mult mai puternic, iar stropii de transpiratie ce se scurgeau pe buzele unui invitat din fata direct in paharul cu bautura ii provoca repulsie. Se convingea sa zambeasca asa cum o facuse de atatea ori pe podiumurile pe care prezentase, insa acum era diferit, publicul era scarbos, slinos, urat fiindca tot ceea ce era mai putred in societate se stransese pentru o seara la un loc, un punct pe glob, o gaura neagra gata sa inghita pamantul. Nu auzea nimic din ce spunea licitatorul, avea o privire pierduta, iar mintea zburda departe, se gandea ca cineva putea sa scape de toti dintr-o singura lovitura daca si-ar fii dorit fiindca aici erau in aceeasi incapere si prieteni si dusmani, era prea simplu, si-a zis ea, revenindu-si si privind spre sala cand a auzit 100.000 din partea unui necunoscut.
Suma crestea neregulat, nu erau reguli, fiecare punea o suma la bataie, insa in continuu se plusa, banii nu-si mai aveau valoare caci acum doar orgolii masculine concurau pentru premiu, pentru ea. Desi multi din cei prezenti licitasera pentru alte fete, isi incercasera norocul si aici, iar inspre final cand suma a crescut prea mult, trecand de pragul de joaca, de la douazeci de oameni s-a ajuns la patru, unul era Dean, altul era un bogatas arab, un tanar necunoscut si acel tip din spate, bine ascuns in intuneric.
-Acum da, acum va pot vedea fetele, si-a zis ea privind in sala care de atata neplacere ii facuse stomacul cat un pumn si inima cat un purice.
Chiar si acum, cand balanta se relaxase, ea nu putea sa respire, se simtea si mai incorsetata, isi amintea lamaia pe care a scapat-o si gura i s-a facut punga. Simtea cum totul se intoarce pe dos in interiorul ei, iar ameteala si ultimele intamplari au ametit-o, s-a sprijinit cu grija de barbatul ce arbitra licitatia, apropiindu-se de urechea lui si soptindu-i ceva.
-Desigur domnisoara, si de indata cineva a venit de dupa cortina cu un pahar cu apa rece, intinzandu-i-l.
L-a baut pe nerasuflate si atunci a simtit ca se ineaca, nu mai auzea vocile nimanui, ii vedea in ceata si auzea incet plansetul Alexei, asa ca, cu pasi nesiguri a inceput sa se indeparteze ca o papusa de jucarie catre culise. Nimeni nu intelegea ce face sau de ce pleaca daca licitatia nu se terminase, ramanand trei candidati: 2.000.000 a strigat unul, iar altul a sarit direct la 3milioane. A continuat incet sub privirile nedumerite ale auditoriului pana ce a ajuns la stalpul care fixa cortina si care acum o mai sustinea si pe ea fiindca picioarele ii cedasera.
-Trei jumătate!
-Patru! A strigat vocea din spate, fara insa sa il poata vedea.
-Patru doua sute, a strigat tanarul necunoscut, iar Dean a completat pana la patru jumate.
L-a privit recunoscatoare ca ii asculta rugamintea si a vrut sa plece insa, precum un caine turbat, femeia care o impinsese in scena statea de straja la intrarea in culise si o gonea pe scena. Ii venea sa o palmuiasca in vazul tuturor pentru nesimtirea de a o obliga sa ramana cand nu se mai simtea cu picioarele pe pamant.
-6milioane! 6 milioane o data, de doua ori….nimeni nu mai ofera nimic? Si a privit in sala asteptand alte oferte insa cand nimeni nu a mai indraznit a dat verdictul: adjudecat la suma de 6 milioane! Atata asteptase, si-a tarat corpul pana aproape de culise si s-a prabusit inconstienta la podea, fiind ridicata de cativa baieti mai puternici si asezata pe un scaun in spate. A fost palmuita asa cum nu mai fusese lovita niciodata, dupa care a fost stropita ca si cum ar fii dorit sa o inece nu sa o faca sa isi revina, iar intr-un final a revazut o figura cunoscuta.
-Ti-am zis sa o mananci, dar tu nu! I-a spus copilul intinzandu-i fructul taiat in doua. Stai linistita, l-am spalat! Si a disparut la fel de repede cum aparuse. Nu stia ce credeau ceilalti despre ea acum, sau ce urma sa se scrie, stia doar ca nu a mai putut infrunta mirosul, atmosfera, lumina sau privirile, dar nici nu-i mai pasa. Era fericita ca se terminase si a cerut-o pe Ali, strangand-i in brate si fiind rasplatita cu multa atentie din partea micutei care ii stergea apa care ii acopera fata.
-Sunt bine acum, i-a zis muscand sanatos din lamaie, cred ca o sa vina si randul lui…Pacat ca nu sunt acolo sa il vad, nu? Dar ii tinem pumnii sa fie licitat si el mult, chiar daca lumea nu il cunoaste asa cum facem noi.
Intradevar, era randul lui asa ca a urcat pe o scara latrala pe scena, furios si nervos ca nu e ea acolo sa il vada.
-Incepem licitatia, cine ofera prima suma?
-1000 a strigat o batranica din spate.
-1100 a strigat o alta.
-1500!
-1800!
Iar sumele au continuat sa creasca cu viteza melcului, enervandu-l si mai tare. S-a repezit inspre prezentator si a apucat microfonul, trangandu-l din suport.
-Aveti de gand sa terminati azi? Daca nu aveti chef sa licitati taceti naibii si inlemniti in scaunele voastre fiindca decat sa dati bani in scarba mai degraba ii dau eu! Nervii nu ii trecusera asa ca dupa o noua gura de aer a continuat: nu sunteti in stare nici macar sa licitati, nici macar nu stiti ce este aia o licitatie! V-ati tarat fundurile grasane pana aici imbracati in costumelle de duminica scoase de la naftalina doar pentru bautura si mancare, asta v-a facut sa va sculati din paturile voastre de apa si sa va urniti masina din garaje! Ma repet, daca nu aveti habar de ce faceti mai bine incetati si faceti oferte sanatoase, altfel abtineti-va! Si s-a retras inmanandu-i microfonul arbitrului.
-5000! A strigat o tanara, multumita de cuvintele tanarului.
-5100, a continuat o batrana, iar o alta 5200!
-10.000 a strigat aceeasi tanara si a privit in sala, asigurandu-se ca nimeni nu avea sa pluseze.
-10.000 o data, de doua ori…
-Da bate naibii o data cu ciocanul ala al tau si adjudeca-mi-l ca altel ma ridic la tine! A strigat fata dand un pahar pe gat fara rasuflu.
-Domnisoara cu pahar a castigat licitatia, vom trece la ultimii nostri doi invitati, iar evenimentul a continuat ca si cum nu s-ar fii intamplat nimic nici acum, se pare ca le placea atat de mult sa musamalizeze totul, sa faca orice sa para altceva sau chiar sa nu mai apara. Acum fusesera amandoi licitati, insa ce nu stia Eva era ca nu Dean era cel ce castigase licitatia, cand aceeasi femeie cu mutra de caine de paza a chemat-o.
-Toate fetele s-au indreptat spre incapere, tu ce mai stai aici? Si lasa copilul ala undeva!a dat sa ii smulga micuta din brate insa a fost imbrancita.
-Nimeni, absolut nimeni nu imi atinge copilul fara permisiune, iar in plus la valoarea licitate ne-a luat pe amandoua! Nu imi spune nimeni ce sa fac, nu in conditiile astea in care nu s-a tinut cont de nimic la licitatie! A spus ea furioasa vrand sa se descarce pe cineva pentru atmosfera in care micutii statusera atatea ore doar pentru divertismentul unor bogatasi care si-au dorit numele vehiculate in presa.
-Ai acceptat, suporta!
-Ce ti-e atat scarba de jobul tau? Lucrezi cu copii, ar trebui sa ii iubesti si sa ai grija de ei, nu sa ii lasi sa se expuna la dezmatul asta!i-a strigat ea si mai nervoasa. In loc sa stai saa ne imbrancesti pe scana puteai sa stai cu cei mici aici si sa ai grija sa se hraneasca fiindca cei din sala oricum au destul, ar ii trebuit sa pui mai mult suflet in evenimentul de azi, nu sa fii o scorpie! Daca vrei sa stai cu javrele, mergi afara la cei care ar musca pe oricine pentru o stire suculenta1i-a strigat retragandu-se dupa restul fetelor fara sa regrete vreun moment cuvintele, iar intorcandu-se i-a zis ca nu isi retrage nici macar una din vorbe si ca ar fii meritat mai multe insa nu vroia sa isi faca partenerul sa astepte.
Toate fetele fusesera indrumate spre o sala mai retrasa urmand sa li se zica cine sunt cei ce le-au licitat, precum si sa li se ofere mai multe informatii in cazul in care ar fii fost interesate, iar la fel s-a intamplat si cu baietii, urmand sa fie aliniati intr-o sala imensa de dans unde urmau sa fie ateptati de viitorii parteneri de dans. Fusesera amestecati insa Eva nu-l observase pe Dean, chiar daca era relativ aproape de ea fiindca la distanta il vazuse pe micul Jeremy, facandu-i semn sa se apropie. Din momentul in care copilul i-a aparut in fata s-a aplecat la nivelul sau si l-a rugat daca o poate tine pe Ali cat dureaza dansul fiindca apoi o sa il ia si pe el si pe mama lui sa ii duca acasa fiindca vroia sa stie mai mult despre micutul ajutor, iar baiatul a acceptat, asezandu-se pe un scaun din apropiere.
-Domnisoara, dumneavoastra ati fost licitata de domnul aceste, dansul fiind…
-Nu e nevoie sa ii ziceti cine sunt, noi ne stim de multa vreme, a spus barbatul apropiindu-se de ea, privind-o ca pe o bijuterie si luandu-i mainile intr-ale sale. Incantat sa te revad, Eva!
-Ti-am lipsit, nu? A intrebat ea razand si crezand ca continua gluma lui Dean, insa de fapt era Derek cel care castigase si starnise nervozitatea fratelui sau. Scuza-ma daca te fac de ras pe aici insa nu ma simt bine, iti jur ca nu am baut nimic insa mirosul asta de alcool amestecat cu parfum ieftin, dublat cu caldura imi provoaca o stare de greata, iar daca Jeremy nu ma ajuta, as fii cazut pe scena.
L-a privit si citind ingrijorarea din privirea lui a continuat pe un alt ton ca sa il linisteasca.
-Stai linistit, nu ai de ce sa reactionezi asa, sunt chiar bine acum, uite, vezi, mi-a revenit forta, i-a zis incercand sa-i stranga mainile, insa nu era un argument prea convingator. In plus, dupa ce o sa dorm putin voi fii ca noua, trebuie sa fiu ca noua, Ali are nevoie de atentie si in plus trebuie cumva sa ma revansez ca te-am folosit asa, adica iti multumesc ca nu m-ai lasat sa ma ia altcineva, nu stiu cum as fii reactionat daca altcineva necunoscut ar fii castigat o seara cu mine…ba da, m-as fii simtit ca un obiect, asa cum probabil se simt ceilalti.
-Nu puteam sa te dezamagesc, nu din nou, i-a zis el referindu-se la faptul ca nu o recunoscuse atunci cand se intorsese la el. In plus, mi-a lipsit sa te tin aproape si sa stiu ca imi apartii, i-a soptit aducand-o mai aproape si tinand-o strans la piept in timp ce melodia incepea.
Era superba, li se potrivea perfect, „It’s all coming back to me now”, melodia lui Meat Loaf, fiecare vers parca le descria viata, iar asta il facea pe Derek sa o doreasca si mai mult langa el pe Eva.
-Nu te voi mai abandona niciodata, i-a zis el, sarutand-o pe frunte, insa gestul lui a debusolat-o mai atre decat era. Pune-ti talpile pe picioarele mele, i-a zis el, nu ma pricep sa dansez prea bine si nu vreau sa te calc, insa mintea, stia sa urmeze melodia insa vroia doar ca ea sa nu depuna nici un efort fiindca o vedea atat de slabita si nu intelegea de ce. Intr-adevar, lipsise mult din viata ei si nu mai stiuse ce i se intamplase de atunci, nu stia ce este intre ea si Dean, nu-i mai cunostea sentimentele, dar era insa sigur ca este aceeasi Eva pe care o cunoscuse si care ii jurase sa-i fie alaturi pentru eternitate. Acum ea se lasase in bratele lui precum un copil si incepuse sa ii asculte bataile inimii, la fel cum mai facuse candva.
-Ce repede iti bate inima…daca sunt prea grea, zi-mi, si s-a coborat de pe talpile lui, aplecandu-se sa isi aranjeze rochia pe care o prinsese in toc, el s-a aplecat dupa ea sa o sustina, insa cand s-au ridicat s-au ciocnit frunte in frunte si buzele li se apropiasera periculos de mult, iar apropierea a facut-o sa-si retraga mainile un moment din ale sale si sa se indeparteze.
-Scuze, nu e corect pentru tine ca asta sa se intample, nu vreau sa dau frau niciunui alt sentiment fiindca nu o pot face atata timp cat inca tin la el…
Nu si-a mai ridicat privirea din pamant si s-a indreptat spre micutul Jeremy, insa cuvintele ei au reaprins speranta in inima lui, iar acum ca stia ca si ea simte la fel nu avea de gand sa mai renunte orice ar fii nevoie sa faca.
-E vorba de Derek, a intrebat-o el in timp ce se apropia de cei doi? Inca mai tii la el?
-De parca nu stii!i-a zis cu un soi de repros si in acelasi timp ca o scuze. Ti-am zis ca incerc sa uit, dar e greu fiindca semanati atat de tare, iar in plus, in seara asta i-ai mai si folosit colonia, parca incerci sa ma pedepsesti ca nu te pot vedea decat ca pe un prieten pentru care simt recunostiinta, nu ca pe un posibil…partener.
Nu-i venea sa creada ca inca nu realizase ca este el, adica si acum ea era sigura ca vorbeste cu Dean, iar jocul asta in mintea lui ar fii putut da rezultate fiindca ar fii reusit sa se puna la punct cu noutatile din viata ei, mai ales ca pareau sa fie doar amici.
-Jeremy, mergi sa o cauti pe mama ta, plecam de aici si va duc acasa fiindca este tarziu! Te asteptam la usa, bine? Si a asteptat incuviintarea baiatului.
-Vrei sa plecam? Dar abia a inceput…
-Te rog, nu vreau sa mai raman aici, Dean, nu mai suport locul asta, iar Jeremy ar cam trebui sa ajunga acasa pentru ora de culcare, la fel si Ale…
_______________________________________
Te amo, te amo
He says to me, I hear the pain in his voice
Then we danced underneath the candelabra he takes the lead
Thats when i saw it in his eyes its over
|
|
