Monstrulet :o3
Fan anime nou
 Inregistrat: acum 14 ani
|
|
Fragmente împărțite
Prolog.
~La toti ne place sa castigam, sa primim premi, dar oare cati cu adevarat stim cat de greu e sa castigi cu adevarat? Trebuie sa lupti pentru viata ta, daca nu esti puternic, nu ai sanse, nu rezisti. Pe strada raufacatorii se lupta mereu cu politistii. Ca un fel de joc, un joc in care cei puternici castiga. In jocul pentru putere se lasa cu sange. Sange patat de minciuni.Regulile sunt facute sa fie incalcate in jocul vietii. Tu de ce parte esti? Alba sau neagra? Ai grija daca nu tragi, nu nimeresti.~
P.O.V Kumiko ( Monstrulet )
-Fluffi, stai! Imi strig motanul și alerg spre el.
Era frig și intuneric afară, orașul noaptea nu prea inspiră încredere. Știam asta cel mai bine fiind polițistă, văzănd zilnic cele mai odioase și cumplite crime. Londra e o țară în care daca ieși afară după ora doisprezece trebuie să ai o armă la tine. Și cănd mă găndesc că dacă părinții mei ar afla ce face fiica lor m-ar omorî. Mama este o femeie mult prea miloasă și darnică de patruzeci de ani care iși iubește fiica cea mică mai mult decăt orice pe lumea asta și normal că vrea să o protejeje. Ah si tata,un om atât de calm și calculat, mereu l-am invidiat și respectat pentru asta. Fluffi, motanul meu, îl am de la cinci ani și deatunci suntem de nedesparțit. E un geniu, fără el nu aș fi devenit polițistă și nu aș fi ce sunt acum.
- Te iubesc, Fluffi! îi spun discret la ureche.
- Miau! începuse să miuane ca o pisicuță răsfățată și își scoate limbuța să-mi arate cât de mult ține la mine.
Ca și mine Fluffi e de origine Koreana și îi e foarte dor de țara lui natală. De ce să mint? Și eu le simt lipsa prietenilor, familiei și chiar satului în care locuiam. Dar sunt aici cu umotiv și nu am de gand să renunț. Eu și Fluffi nu am venit de oroareăcere în Londra. Si promit ca până nu-mi îndeplinesc jurămantul promis față de bunicu pe patul de moarte nu o să mă întorc acasă. Poate sunt o fricoasă, o polițistă patetică, o fată care se sperie de propia umbra dar un lucru știu nu sunt mincionoasă. Am degând să dovedesc asta fiecărei persoane care s-a îndoit de mine. Promit.
P.O.V Tarra ( Maya )
Patrulam ca intodeauna pe strazile Londrei. Auzem fosnete printre gunoiele aruncate intr-un cos ce dadea pe dinafa.La ora acesta oameni nici nu ar trebui sa iasa fara ar fi intr-un grup mare.Am avut la cazuri de genu : doua fete tinere au fost agresate de niste talhari, de am pierdut sirul.Imi era dord de Franta...Luminile turnului Efel, gradinile cu flori,parcurile de distractie... Nu venisem aici ca sa distrez ci ca sa ma razbun pe criminali...Sa il gasesc pe cel ce mi-a ucis parinti. Am parul negru scurt cam pe la jumatatea gatului chiar mai sus,bretun filat si cateva juvite pe langa fata si ochii verzi. Am un frate mai mare care este in Franta si sta cu bunici.Daca ar afla bunica ca eu sunt la ora 1 noapte pe strazile Londrei plina de ciudati si ca am omorat cam cinci persoane pana acum nu m-ar fi iertat. Ea stia ca am plecat sa muncesc ca si chelnerita nu ca fata a drepatati, fratele meu minte bine pot adauga. Tata era detectiv si i-am promis atnci cand a fost impuscat ca o sa ma razbun si ca o sa fiu cel mai mare detectiv, dar m-a luat cineva in seama? Nu.
P.O.V Alice ( Cristina )
Stateam la un colt de strada.Ma uitam atenta la tot ce se intampla.Pe la ora asta nu se afla nimeni pe strazi.Ma gandeam cum va fi cand voi ajunge acasa si voi fi singura.Familia mea es afla in Italia si imi era dor de toti cei dragi.Deodata am auzit un tomberon cazand si m-am uitat intr-acolo.Doar un motan mic si pufos. Ma intrebam ce ar crede prietenii mei din Italia daca ar sti ca sunt politista.Cred ca ar fi zis ca am inebunit s aimi iau o astfel de meserie periculoasa dar de cand am plecat din Italia faptul c asunt politista a devenit viata mea.
Modificat de Monstrulet :o3 (acum 14 ani)
|
|
