amuxtadasexlovex4xever
Fan anime nou
 Din: in lumea mintii capului meu
Inregistrat: acum 14 ani
|
|
"Dragi copii,
Daca ati reusit sa deschideti pergamentul,dupa ce l-ati gasit,inseamna ca sunteti toti trei,Itachi,Kishimo si Sasuke.Am dreptate,nu?Nu v-am uitat pe nici unul,nu?..."
La cititul acestor cuvinte am inceput sa chicotim,chiar si Sasuke a zambit putin.
"Vroiam sa va spun ca nu trebuie sa va ingrijorati.Noi clanul Uchiha suntem bine,sanatosi,cu recolte bune si TRAIM.In orice caz eu am fost tata.Acum vrea si mama sa va mai zica ceva.Sa cititi cu atentie,nu cumva sa uitati sau cand ne intalnim o sa va bata ca pe copilasi..."
Din nou am inceput sa radem.Nici nu stiam ca mama si tata au simtul umorului.Dar stiam ca ma iubesc si de aceea m-au dat pe mana bunicii mele.Care,pot spune sincer,ca a avut mare grija de mine si m-a crescut exceptional.
"Dragii mei,
Acum va scriu eu,mama.Sper ca nu va veti certa dupa ce ati citit pergamentul.Ma refer la Sasuke,care cu atitudinealui,(nu am reusit sa-l crestem bine)cred ca v-a fi suparat,chiar nervos pe Itachi care "ne-a omorat" pe noi.De fapt,a fost doar o diversiune in timp ce plecam.Am vrut sa-i testam capacitatile lui Sasuke.Sper sa nu te superi pe noi din aceasta cauza,bine?Noi suntem ascunsi langa muntele Iohashin.Daca stiti unde e ne veti gasi repede.Deci sper sa ne intalnim devreme,dar depinde si cand ati deschis pergamentul.Nu ne puteti vizita numai cand Kishiomo va avea 13 ani.
Cu drag,
mama si tata..."
-Stai!Trei puncte?De ce?
-Mama si tata mereu puneau trei puncte de cand...tu ai plecat.
-Ooo.Inteleg acum.
Eram fericiti ca i-am gasit pe parintii nostri.Speram doar sa nu mai stam mult in cautarea lor si sa ponim repede,dar nu stiam niciunul unde este muntele Iohashin.Deci trebuia sa ne informam.La cinci minute dpa ce am terminat de citit pergamentul,au aparut Kakashi cu Naruto,care ne-au intrebat ce s-a intamplat.La care am inceput sa chcotesc spunand:"Ati pierdut distractia!"
Naruto s-a bosumflat ca nu a ajuns mai repede.Sasuke a inceoput sa rada,dar in felul lui,de Naruto,care tot bolborosea cate ceva tampenii de-ale lui.
-Ai vreo problema?Sasuke?
-Irm...(cum face cand se potoleste cu gura,dar fara sa o deschida)...nu.
-Asa credeam si eu.
Dupa care urmau cateva rasete din partea celor de fata.
-Ce?De ce radeti?
-Ooo...am uitat.El e Ichiru.Un prieten din copilarie.
-Incantati!
-Da si eu!
-Atunci oficial ne cunoastem toti!E super!Iesim la ramen,fac eu cinste!
-Ramen,ramen,ramen.Te iubeesc!Dar nu in sensul ala.
-Bine.Pentru ca eu te consider un idiot.Dar asta nu va fi la nesfarsit.Dupa ce vei salva satul de cei sase Pein,nu te va mai considera nimeni idiot.Adica daca nu s-a schimbat inca viitorul.
-Cee?Da!Sunt cel mai tare!Sunt cel mai tare!
-Ia zi,surioara,dar pe mine cine ma va omori?Daca se va intampla.
-Pai,eu stiam ca Sasuke o va face,dar acum nu stiu ce sa mai cred.Bine hai la ramen.Dar schimba-te.
Mergeam toti,pe camp,linistiti.In fata noastra,un baiat cu parul blond,alerga ca descreieratul.In spatele celorlalti,langa mine,statea baiatul cel nou,pentru ceilalti,Ichiru.Era cam timid,dar nu inteleg de ce,mereu tinea cu el un lanrisor,in forma de inima.Pesupuneam ca acolo e poza parintilor.Cred ca nu e foarte bine si frumos sa-ti pierzi parintii.
Dar ce nu stiam eu,e ca acela nu era adevaratul Ichiru.Acesta se gandea cu mare ura"De ce mereu Ichiru are prieteni adevarati si prietene dragute si frumoase,iar eu nu?Las' ca nu mai trebuie sa ma mai enervez de fiecare data de-acum.Acum pot avea pe fiecare la picioare.Ha ha ha!"
Din nou,m-a durut capul dar de data asta nu era o amintire,ci era ceva transmis prin telepatie,cred.Am ramas in picioare,dar m-am oprit din mers,cu mainile pe cap,ascultand ce spune:"Kishimo,sunt Ichiru,dar nu sunt cu tine.Fratele meu Zero,m-a legat si vrea sa se razbune.Va distruge satul.Trebuie sa il prindeti.Ai grija!",ma gandream,"Dovedeste ca esti tu!".Acesta mai spuse"Bine,mai stii cand ti-am dat cu shurikenul,din greseala si ti-am tuns parul din fata?Asa ca ai hotarat sa iti lasi de atunci breton.",la aceste cuvinte stiam ca este el,dar atunci oare i-a povestit fratelui sau?
"Ramane de vazut",imi ziceam eu in mine.Restul s-au intors si m-au intrebat:
-Alta viziune?
-Nu chiar.De fapt,tocmai am vorbit prin telepatie,cu adevaratul,si pun accent pe "adevaratul" Ichiru.Iar tu l-ai inchis!
M-am indreptat spre el cu o viteza uimitoare si l-am apucat de gat,stangandu-l cu putere.Cand cineva imi ataca prietenii langa mine zic"hai lasa-i in pace"si ma bag,dar cand cineva face rau prietenilor pe care nu i-am vazut de mult si in plus tin la ei,apoi zic"esti mort".
Am scos un kunai,gata sa il infig in stomac,dar mai intai l-am intrebat:"Unde...e...Ichiru!?"Acesta a inceput sa tremure cand a vazut ce se intampla,iar ceilalti au ramas socati.In jurul meu se aduna un vant mare,care se misca in cerc,dar era diferit,acesta era de culoare rosie.Ma simteam ciudat.De parca eram Naruto,cand se transforma.Poate...si eu sunt un jinchiuriki(dak am scris bine),dar nu cred,toate bestiile cu cozi au un jinchiuriki,iar cea cu trei cozi are baiatul acela.
Din cer venea o lumina mare,dar nu de la soare,dintr-o data,am inceput sa ma ridic.Am zis ceva de genul:"Bun,va bateti joc de mine?Am avut destule pe azi!"
Dar nu ei o faceau.Acolo sus,era un tigru mare sau mai bine zis o tigroaica.Dar nu una obisnuita,ci...cu zece cozi...un nou bijuu...in mine.De atunci am devenit un jinchiuriki.Aceasta mi-a spus:"Eu sunt pur-si-simplu creata de tine.Tu m-ai creat,dar ciudat,eu eram de mult nascuta,asteptand pe cineva sa ma chema,dar tu ai reusit sa imi schimbi infatisarea.Voi fi bucuroasa sa fiu bijuul tau.Nu ca ceilalti.Poti avea incredere in mine."
Am dat in cap aprobator,dupa care,a intrat in mine si,parca m-a gadilat,dar,de fapt facea sigiliul.Dupa care m-am coborit inapoi jos.Ichiru mi-a mai spus dupa aceea prin telepatie ca ma va ajuta el sa il gasesc,fiind ca nu voi scoate nimic de la fratele sau.Atunci,mi-am zis"Ti-a venit sfarsitul.".Am mers in viteza spre Zero si l-am lovit cu un kunai drept in piept.Acesta cazu jos,spunand:
-A meritat sa te revad,Kishimo.Chiar daca fratele meu te-a pacalit,Zero e inteligent.Poate ne revedem in Cer.............si a cazut mort pe jos,intins,intr-o balta de sange.
-I-I-chi-ru?D-Dar cum?Adica acel cu care am vorbit era Zero?
Am cazut in ghenunchi langa el,incepand sa plang in hohote.Prietenii mei se uitau tristi,dar totusi putin nedumeriti.Se simteau rau pentru mine si Ichiru.Saracul nu pot sa cred ca i-am facut asa ceva.ma simteam ingrozitor.Mici cristale argintii se scurgeau pe chipul meu angelic.In cateva clipe,Sakura imi puse mana pe umar,incercand sa zambeasca printre lacrimi.Kakashi isi camufla tristetea,citind,din nou,in carte.
Am zis:"Maine ii facem inmormantarea.Platesc eu din banii mei."
-Te vom ajuta cu totii.Doar asa fac prietenii,spuse cu greu Sakura,la care,eu o imbratisez cu putere,aratand recunostinta mea fata de ea.
Prietenii mai m-au ajutat sa iau cadavrul si l-am dus la spital.Am explicat doctorilor ce s-a intamplat,isr acestia au spus ca nu este vina mea,chiar daca stiam ca este,dupa care l-au luat si au facut ceea ce trebuia pentru a-l pregati de inmormantare.
Dupa cum am promis prietenilor mei,am mers la ramen.Dar eu nu am stat prea mult.Am mancat o portie si am plecat acasa.Itachi nu a fost recunoscut de nimeni,spe bucuria noastra,asa ca el si Sasuke au venit cu mine ca sa facem planul pentru maine.Mi-am slautat prietenii,impreuna cu fratii mei si in sfarsit am reusit sa scot un zambet de la Sasuke.Va dati seama ce bucurie pe Sakura sa-l vada zambind.
Inapoi la mine,deci am mers acasa si le-am prezentat baietilor casa mea,dupa care am mers in bucatarie ca sa-i servesc cu cate ceva.Normal,eu am luat ciocolata,lui Sasuke i-am dat niste pufuleti,apropo,acestia au venit cu mine din lumea reala,iar Itachi a spus ca ia,si el,pufuleti.Toata noaptea am povestit si ne-am ras foarte mult.Dar eu mai aveam ezitari din cauza lui Ichiru.Uneori ma puneam langa Itachi si-l strangeam tare in timp ce plangeam in hohote.
Uneori,Naruto iesea pe geam si se apleca la noi strigang:
-Faceti liniste!!Incerc sa dorm!!Taceti!
-Bine,bine,nu criza!se isteriza Sasuke,cascand nervos din rasputeri.
-Noapteeee haaaa....buna.
Ne-am dus la culcare fara plan.Nu e prea bine asta,dar am zis ca vom merge la biblioteca sa cautam muntele Iohashin.Aveam o zi plina si nu stiam ce peripetii ne asteapta.(asta trebuia pus data trecuta ).Maine va fi 1 Martie,iar baietii vor aduce martisoare,adica asa era in lumea reala,ramane de vazut.De obicei primeam la martisoare cu sutele,miile chiar si ma astept macar la unul.Ei,va fi bine.
Ziua veni cam greu,aducand o zi trista care trebuia sa fie vesela.Am hotarat ca,de 1 Martie sa nu mai facem inmormantarea ca sa sarbatorim,caci nu mi-ar fi placut ca de inmormantarea lui sa facem petreceri.Asa ca baietii s-au hotarat sa nu mai stea si m-au lasat dormind.
Dimineata isi revarsa razele soarelui peste fata mea.Maridic in sezut,ma intind putin si casc larg cat sa ma trezesc cum trebuie.Merg la baie si ma uit in oglinda.Ceva straniu.In oglinda vad doar o jumatate din mine.Incep sa ma sperii.Ma panichez si cad jos cu ochii in lacrimi.Ma oglindesc si pe gresie.Din nou o jumatate.Plang...plang...am devenit slaba...am lasat sentimentele pe primul loc...nu sunt aceeasi eu din ziua precedenta.Ma intind pe jos si dau drumul lacrimilor.Stau asa minute...ore...si stau asa pana cand soneria usii suna.Era Kiba,care a venit sa ma cheme sa iesim in oras pentru a-mi arata ceva straniu.
A intrat si m-a vazut cazuta jos,pe gresie.A venit repede la mine si m-a intrebat ce s-a intamplat.Dar nu am putut raspunde din cauza lacrimilor care se scurgeau abundent.Printre lacrimi am reusit sa ii soptesc ce a patit Ichiru si cine e,normal.Apoi i-am zis de oglinda.M-a ridicat si a astat langa mine in cealalta parte,goala,fara imaginea mea.In locul ei,acum era imaginea lui Kiba,tot jumatate.
Eram stupefiata si ma simteam ciudat,parca am gasit ceva pierdut,ceva ce aveam nevoie ca sa indur tot ce urma sa vina.Mi-am intors capul spre el,dar mi-a luat-o inainte cuprinzandu-mi buzele intr-un sarut pasional,iar apoi...
Ma simteam acasa...Langa el totul e asa de...minunat.Totul este foarte linistitor.Stiam ca nu pot sa-l pierd.Asa ca trebuia sa am mare grija.Ne-am oprit din acel sarut,pt. ca am ramas fara aer.
-Nu...nu e bine. m-am departat de el Nu vreau sa te ranesc si pe tine asa cum am mai facut inainte... spuneam eu cu lacrimi in ochi
-Dar...ce se poate intampla?Adica pana acum nu am patit nimic,vezi?Sunt bine.
Pe geam au intrat foarte rapid cateva kunaiuri care l-au lovit pe Kiba.In mod sigur era cineva care vroia sa vorbim singuri.Am mers langa Kiba speriata.M-am ifuriat foarte rau.In spatele meu a aparut dintr-o data un baiat cu parul blond.Am tresarit speriata si m-am ridicat.
~~INAUNTRUL MEU~~
-Esti sigura Kimi?(Kimi=eu)
-Da.Vreau sa il razbun.Adica cum?Sa vina el si sa-mi ucida toti prietenii?spuneam eu printre lacrimi.
-Bine,dar de acum inainte te rog sa nu mai gandesti asa.Doar eu voi fi cu tine mereu,voi fi ca o a doua mama,spuse cu un zambet larg pe fata Torry.
S-a facut mica si a venit langa mine,mangaindu-ma,ciudat pt. ca ar trebui ca eu sa o mangai,nu? )
~~IESIND AFARA~~
Am inceput sa ma transform intr-o tigroaica neagra cu dungi rosii.Dupa cum credeam,blondul era Deidera,din Akatsuki.
-Ce naiba vrei?
-Vreau sa prind noul bijuu,spunea el cu un zambet smecher pe buze.
-Ei bine,o sa cunosti puterea noului bijuu,spuneam eu in timp ce m-am teleportat in spatele lui lovindu-l cu chidori.
-Ce draq??Esti rapida,zice el in timp ce se sterge de dara de sange care se scurge din gura lui.
Cu aceeasi viteza fug spre el si fac rasenshuriken,care trebuia sa-l invete Naruto mai tarziu,care,trebuia sa-l termine.Dar se teleporta inapoi la Akatrsuki,deci eu doar am distrus perele exterior al blocului.
DEIDERA's P.O.V.
-Whoai,fratilor,chiar seamana cu Itachi!He,he,dar nu e la fel de urata.
-Idiotule,Itachi te aude prin aceasta cioara urata si idoata,spuse Tobi.
Cioara isi ia zborul si pleaca sa-l loveasca in cap.Ce idiot!Si mai zice de mine...Asta chiar deloc nu este arta!Revenind,fata aia chiar e dragutza,dar cred ca o sa mor ca i-am lovit prietenul.Whoops...,adica ...,vroiam sa-l ucid,da` daca numai l-am lovit e ok.
-Ba`,fratilor,apoi eu cred ca o sa mor deci ne vedem in Cer!
-Ce vorbesti acolo,ma`??zice Kisame
-Ca i-am lovit grav prietenul la acea fata si dupa cat de urat a facut,cred ca nu mai am mult de trait.
-Da cine ti-a zis sa il lovesti,ma`,tampitule??adauga din nou Kisame
-Da cine te-a facut asa peste??Ma-ta o fost un rechin si taica-to un tampit?
-O...nu ai spus!!
-Ba da!Ha,ha,ha,ha!!
-Taceti!!!striga Pein infuriat.
-Bine!//-Bine!!au spus cei doi infuriati,punandu-si mainile in san si intorcandu-se cu spatele.
KISHIMO's P.O.V.
Fug speriata pe holurile blocului spre Kiba.Ajung in casa si il vad intr-o balta de sange.Merg la el si fac medical jutsu.Dupa ce termin mai are cateva zgarieturi si e bine.Se ridica si spune putin sacadat:
-Kishimo??Tu esti??Ce s-a intamplat??
-Da sunt eu,a fost Deidera,din Akatsuki,a venit sa ma "captureze"
-Scuze ca ti-ai facut griji,spunea el imbratisandu-ma,imi pare rau,nu am fost atent.Un ninja nu trebuie sa lase niciodata garda jos,acesta e adevarul.
-Nu-ti face griji,nu am nimic,mai degraba el a fugit mancand pamantul.
La aceste cuvinte am inceput sa radem cu pofta,pana cand mi-am amintit ca trebuie sa ma intalnesc cu Itachi si Sasuke la biblioteca.M-am dus sa ma schimb si l-am invitat si pe Kiba sa ne ajute daca vrea.Acesta a fost de acord si deci am pornit spre biblioteca.Am intrat si am salutat-o pe doamna bibliotecara,care,din intamplare era si doamna care avea din cand in cand grija de apartamentul lui Naruto.Am mers la rafturile pt. geografie si am cautat la litera 'I',unde ne-am intalnit si cu fratii mei.
Acestia mi-au spus ca nu au gasit numai o carte in care spune ca prin anii de acum ar putea urma o eruptie.Dar se stia sigur ca muntele,de fapt vulcanul este inactiv.Era ciudat.Trebuia sa ii gasim cat de repede pentru a nu se intampla o nenorocire.Am intrebat-o si pe doamna bibliotecara,care na dadu o informatie suspecta,cica,vulcanul nu mai exista de sute de ani.Dar,vorbind concret,atunci scrisoarea de la parintii nostrii e falsa?
-Fratilor,dar atunci,scrisoarea e falsa.
Toti dadura afirmativ din cap.Am scos scrisoarea din rucsacul meu si am inceput sa o recitim cu voce tare,pentru a cauta cuvinte suspecte.
"Dragi copii,
Daca ati reusit sa deschideti pergamentul,dupa ce l-ati gasit,inseamna ca sunteti toti trei,Itachi,Kishimo si Sasuke.Am dreptate,nu?Nu v-am uitat pe nici unul,nu?...Vroiam sa va spun ca nu trebuie sa va ingrijorati.Noi clanul Uchiha suntem bine,sanatosi,cu recolte bune si TRAIM.In orice caz eu am fost tata.Acum vrea si mama sa va mai zica ceva.Sa cititi cu atentie,nu cumva sa uitati sau cand ne intalnim o sa va bata ca si pe copii mai mici... Dragii mei,
Acum va scriu eu,mama.Sper ca nu va veti certa dupa ce ati citit pergamentul.Ma refer la Sasuke,care cu atitudinealui,(nu am reusit sa-l crestem bine)cred ca v-a fi suparat,chiar nervos pe Itachi care "ne-a omorat" pe noi.De fapt,a fost doar o diversiune in timp ce plecam.Am vrut sa-i testam capacitatile lui Sasuke.Sper sa nu te superi pe noi din aceasta cauza,bine?Noi suntem ascunsi langa muntele Iohashin.Daca stiti unde e ne veti gasi repede.Deci sper sa ne intalnim devreme,dar depinde si cand ati deschis pergamentul.Nu ne puteti vizita numai cand Kishiomo va avea 13 ani.
Cu drag,
mama si tata..."
-Dar,daca l-am deschis,atunci de ce a mai trebuit sa spuna ca trebuia sa-l gasim.Daca l-am deschis,deja l-am gasit.Aloo.E ceva in legatura cu asta?(kishimo,eu)
-De obicei,tata nu punea chestii de-astea.Adica nu e logic,nu vorbea asa.(itachi)
-Atunci,tu chiar i-ai ucis?(sasuke)
-Nu,chiar a fost o diversiune,dar dupa aceea l-eam pierdut urma,care cred ca era planul lor.(itachi)
-Bun,altceva?
-Stai sa ma uit...deci hai sa mai citim,"Dragi copii,
Daca ati reusit sa deschideti pergamentul,dupa ce l-ati gasit,inseamna ca sunteti toti trei,Itachi,Kishimo si Sasuke.Am dreptate,nu?Nu v-am uitat pe nici unul,nu?...Vroiam sa va spun ca nu trebuie sa va ingrijorati.Noi clanul Uchiha suntem bine,sanatosi,cu recolte bune si TRAIM.In orice caz eu am fost tata.Acum vrea si mama sa va mai zica ceva.Sa cititi cu atentie,nu cumva sa uitati sau cand ne intalnim o sa va bata ca si pe copii mai mici... Dragii mei,
Acum va scriu eu,mama.Sper ca nu va veti certa dupa ce ati citit pergamentul.Ma refer la Sasuke,care cu atitudinea lui,(nu am reusit sa-l crestem bine)cred ca v-a fi suparat,chiar nervos pe Itachi care "ne-a omorat" pe noi.De fapt,a fost doar o diversiune in timp ce plecam.Am vrut sa-i testam capacitatile lui Itachi.Sper sa nu te superi pe noi din aceasta cauza,bine?Noi suntem ascunsi langa muntele Iohashin.Daca stiti unde e ne veti gasi repede.Deci sper sa ne intalnim devreme,dar depinde si cand ati deschis pergamentul.Nu ne puteti vizita numai cand Kishiomo va avea 13 ani.
Cu drag,
mama si tata..."
-Deci asta este,hai sa ne uitam din nou.Asa deci,cred ca este un fals,ramane Itachi ganditor vu ochii in aer.
-Stiam eu,spun eu ingamfata.
-Hai nu zau...spune putin glumet Kiba.
Ma intorc cu spatele,spunand"Daca nu ma crezi...",apoi continuam sa vorbim,ajungand toti la aceeasi concluzie:pergamentul e fals.
-Stati sa vorbesc si cu Torry.
~~Inauntrul Meu~~
-Torry,tu ce crezi?
-Kimi,sigur este falsa.
-Atunci suntem toti de-acord.
Aceasta dadu afirmativ din cap.Am imbratisat-o si i-am multumit de ajutor.Mi-am luat la revedere si am disparut intr-un nor de fum.
~~Afara~~
Le-am spus baietilor ca si Torry crede acelasi luncru,numai ca,stiti cum se zice,orice zvon incepe cu un sambure de adevar,in cazul nostru,orice scrisoare incepe cu o samanta de adevar si cu o initiativa.Dar cine ar vrea sa faca una ca asta?Prea mult de gandit.Am propus sa mergem dupa ceilalti si sa iesim la o portie de ramen,dar in cazul lui Naruto,cateva sute de portii de ramen...
Pe drum ne-am intalnit cu Sakura si Naruto,care o tinea de mana...Pe fata lui Sasuke se vedea o furie enorma,iar Sakura a inceput sa zambeasca,sarindu-i in brate lui Sasuke.
-A fost un test,spuse Sakura entuziasmata,ca sa vad daca esti intr-adevar de gheata sau...chiar ai sentimente.
La cuvintele ei,am inceput sa radem de Sasuke,iar acesta s-a intors cu spatele,punandu-si mainile in san,in timp ce bombanea cu indignare:
-Doar nu credeai ca sunt asa...
-Nu te speria,Sakura asa face el cand ii place cineva,i-am spus eu facandu-i cu ochiul,sa nu crezi ca e de gheata...he he!!
-Kishimo,am sa te omor!!!tipa Sasuke la mine incepand sa ma alerge peste tot.
Fugeam cu o mare viteza,asa de mare,incat nu am observat ca spre noi de indreapta Kakashi,si deci,am dat peste el,facandu-i cartea sa zboare in apa.
-Nuuuuuuuuuuuuuuuu!!!!!!!!Uite ce ai facut!!Era editie limitata!!
-O...zmiorcaila,ai uitat ca Jiraya a inceput antrenamentul cu mine??Pot sa-ti fac rost de o alta carte...
-Serios?(si atunci facu o fata de-aia de catelus)
-Cu o conditie.
-Ce?
-Sa ne arati ce ascunzi sub masca.
-Imposibil.Mai bine ma duc eu sa-i cer una.
-CEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE??????????
scuzati greselile,da nu mam mai uitat peste...
_______________________________________
ajutoor!!!
m-am pierdut in lumea mea...
|
|
)